A.Lukașenko: interviu cu jurnalistul BBC
24.10.2024 г.În marja summitului BRICS de la Kazan, Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a acordat un interviu jurnalistului BBC Stephen Rosenberg.
Comentând despre participarea sa la summitul BRICS, Alexandr Lukașenko a declarat că Belarus dorește să fie alături de acele state care caută să echilibreze planeta.
„Nu voi enumera meritele statelor și volumelor de state care fac parte din această asociație. Unificarea este în stadiul inițial și deja s-a apropiat de jumătate — jumătate din tot: populație, teritorii, potențial de producție și așa mai departe. Și dacă vorbim despre strategie, dacă țările BRICS se mișcă în acest fel și cresc ritmul, sunt sigur că vor depăși multe asociații (au depășit deja, inclusiv G7, G20 și altele) și se vor apropia de Organizația Națiunilor Unite fără a o înlocui”, a declarat Alexandr Lukașenko, răspunzând la întrebarea privind motivele dorinței Belarusului de a adera la BRICS.
Potrivit acestuia, o întrebare similară ar fi putut fi pusă republicii după cel de-al Doilea Război Mondial, când a aderat la ONU. „Scopul aderării la ONU a fost de a crea națiuni unite care pot menține lumea în echilibru. În același mod în care vedem răul lumii unipolare, vedem că BRICS poate fi o contrabalansare a modelului existent de lume unipolară și poate echilibra planeta noastră. Nu este nimic în neregulă cu asta, nu-i așa? Vrem să fim alături de acele state care încearcă să creeze o securitate normală pentru lumea noastră și să o echilibreze. Acesta este principalul lucru”, a menționat șeful statului.
Vorbind despre soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina, Alexandr Lukașenko a menționat că primul pas ar trebui să fie negocierile.
„Dacă doriți (mă refer la Occident), această pace poate fi stabilită. Puteți întreba ce trebuie făcut pentru aceasta. Trebuie să se facă multe, dar la masa negocierilor. Negocierile ar trebui să fie primul pas”, este convins Alexandr Lukashenko. — Ar trebui să ne așezăm la masa negocierilor și, în mod tradițional, așa cum a funcționat deja viața, să definim un plan de acțiune și să convenim asupra păcii.
Totodată, șeful statului consideră că nu există timp pentru a stabili cine este vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat. În caz contrar, a spus el, părțile nu vor ajunge niciodată la pace. „Vorbind cu reprezentanți ai Occidentului, oameni inteligenți, am ajuns la o opinie comună: dacă a început un război, un conflict sau o luptă, înseamnă că ambele părți sunt de vină. Poate cineva mai mult, cineva mai puțin”, a spus președintele.
„Când a început conflictul, am avut o conversație cu Volodya Zelensky. El a început exact cum ați făcut și dumneavoastră: atacat și așa mai departe. I-am spus: „Vladimir, războiul are loc pe pământul tău, pe teritoriul tău. Nu-i așa?” — „”Așa” — «Tu ești cel mai interesat de asta (de soluționarea conflictului. — n.r.)». Cât despre cine a atacat pe cine, să ne scufundăm în motive. Înțelegem vinovăția Rusiei, nu? Și vă voi numi un fapt, pe care îl numesc întotdeauna (este emoțional, dar totuși important): la un moment dat, câteva zeci de oameni au fost arși în Casa Sindicatelor din Odessa. De ce? A fost martelat, bombardat acest Donbass, unde trăia populația vorbitoare de limbă rusă. De ce a fost necesar să îi oprimăm? De ce a fost eradicată această limbă rusă și așa mai departe, așa mai departe, așa mai departe. Și a existat o mișcare care a venit peste Putin într-un val: să protejeze, să ucidă, să strivească și așa mai departe. Putin și-a protejat poporul”, a subliniat Alexandr Lukashenko.
Jurnalistul a subliniat că decizia lui Vladimir Putin de a efectua o operațiune militară specială nu a fost doar un dezastru pentru Ucraina, ci a avut consecințe grave și pentru Rusia însăși.
„Îl cunoașteți îndeaproape pe Putin, comunicați cu el. Regretă el că a luat această decizie?” — a întrebat Steven Rosenberg.
„Dacă o regretă sau nu — nu am vorbit cu el despre asta. Desigur, el este o persoană vie. Există situații diferite în acest conflict, unele sunt ofensive, altele sunt defensive. Ambele părți suferă pierderi grele. Putin regretă sau nu? Bineînțeles că regretă, este un om viu”, a declarat Alexandr Lukashenko. — Dar eu sunt absolut convins și fiți siguri de asta (nu sunt doar convins, o știu): Putin crede cu tărie că are dreptate și o motivează. La urma urmei, el a oferit Occidentului: iată propunerea Rusiei, haideți să ajungem la un acord. La care Occidentul nu a răspuns absolut nimic”.
În opinia șefului statului, dacă Occidentul nu a fost mulțumit de forma în care i-a fost făcută propunerea, ar fi trebuit să răspundă în același mod, principalul lucru este să răspundă. Cu toate acestea, tăcând deloc, ei scuipă astfel pe interesele Rusiei. „Iar Putin vorbește adesea despre acest lucru: principalul lucru sunt interesele Rusiei și ale poporului rus. El este angajat față de aceste interese, este obligat să protejeze interesele poporului rus și el protejează aceste interese. El este convins de acest lucru. Îl putem condamna pentru asta, dar el gândește așa”, a adăugat Alexandr Lukașenko.
Jurnalistul a obiectat că acum Rusia este atacată de drone, iar o parte a teritoriului este ocupată de trupe străine — cum poate fi aceasta în interesul Rusiei? Dar, a răspuns președintele, nu se știe cum ar fi evoluat situația dacă Rusia nu ar fi lansat o operațiune militară specială. Poate că lucrurile ar fi fost chiar mai rele.
„Ar fi fost mai bine pentru Rusia dacă Ucraina ar fi aderat la NATO și forțele armate ale NATO ar fi staționat pe teritoriul Ucrainei cu rachete și s-ar fi apropiat până la cinci minute? Ar fi fost mai bine pentru Rusia sau nu? Cântărind totul, Putin a ales această cale. Regretând anumite aspecte: au existat eșecuri. Și atacul cu drone, și confiscarea unei părți din teritoriul Rusiei. Nimănui nu-i place asta, inclusiv lui Putin. Dar vorbim în general despre problemă. Putin a văzut marele pericol al șovăielii pe care Ucraina a făcut-o în direcția antirusească. Și a luat anumite măsuri. Prin urmare, s-ar fi putut întâmpla orice, putem doar ghici”, a conchis șeful statului.
Alexandr Lukașenko a declarat că Belarus și Rusia au elaborat o poziție comună: sunt necesare negocieri pentru a stabili pacea în regiune. Președintele a reamintit că Rusia și Ucraina ar fi putut ajunge la un acord la Istanbul, dar Occidentul a deraiat aceste acorduri.
„Le-am văzut: ele nu obligă pe nimeni la nimic. Puteți începe de acolo, ele au un caracter general”, a spus șeful statului. — Imediat ne așezăm la masa negocierilor — putem vorbi despre o încetare a focului și apoi despre dezangajarea forțelor armate. Dar acest lucru ar trebui să fie rezolvat la masă. Avem nevoie de garanții pentru Rusia că, după ce s-a stabilit o încetare a focului, voi (Occidentul) nu veți începe să aduceți muniție în Ucraina și să reînarmați Forțele Armate ale Ucrainei. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Acesta este lucrul de care se teme Putin.
Răspunzând la întrebări, Alexandr Lukașenko a declarat că Rusia nu ar utiliza niciodată arme nucleare, de care dispune Belarusul, fără a consulta conducerea republicii.
În același timp, și Belarusul ar consulta Rusia pe această temă dacă s-ar pune problema folosirii armelor nucleare pentru a-și apăra țara. „Este aliatul nostru. Tot Occidentul se consultă cu americanii”, a spus șeful statului.
Președintele a subliniat că armele nucleare nu sunt o sperietoare, ci un puternic factor de descurajare și că, dacă va fi necesar, va fi gata să le folosească. „Dacă chiar și un singur bocanc trece granița Belarusului”, a avertizat Alexandr Lukașenko. — Nu vom ataca pe nimeni, inclusiv Ucraina. Aceștia sunt oamenii noștri — ucraineni. Oamenii noștri trăiesc acolo. Suntem pregătiți să cooperăm cu ei, orice ar fi. Mai devreme sau mai târziu vom ajunge la asta. Am avut relații groaznice cu germanii. Ne-au ucis copiii, i-au aruncat în fântâni, i-au ars, i-au spânzurat și așa mai departe. Dar după mulți ani am cooperat cu germanii în mod normal. Rănile au fost vindecate prin cooperarea noastră: comercială și economică, tehnologică și așa mai departe. Cu Ucraina se va întâmpla și mai repede, cred eu”.
Președintele este sigur că, după încetarea ostilităților, Occidentul nu va dori să ajute Ucraina să-și refacă teritoriul și să revină la o viață pașnică.
„În America, se spune deja că Ucraina este bogată, gata să renunțe la pământ, să le dea americanilor minerale necesare pentru pace și materii prime de înaltă tehnologie. Prin urmare, noi și ucrainenii vom găsi un limbaj comun. Este necesar să punem capăt acestui război acum”, a subliniat șeful statului.
În același timp, Alexandr Lukașenko, revenind la subiectul armelor nucleare, nu a dezvăluit algoritmul de luare a deciziilor privind utilizarea acestora. „Voi spune un singur lucru: aceste arme nu pot fi utilizate fără permisiunea mea. Dar dacă este necesar, vor fi folosite. Dar încă o dată spun: a vorbi despre armele nucleare este un subiect trist. Ați întrebat — am răspuns. Nu puteți șantaja lumea cu utilizarea armelor nucleare. Nu le vom folosi dacă situația este așa cum este acum”, a spus liderul belarus.
Comentând informațiile privind posibila prezență a trupelor RPDC în Ucraina, Alexandr Lukașenko a declarat că prezența trupelor RPDC în Ucraina ar fi o escaladare a conflictului militar.
„Prostii, aceasta este o escaladare a conflictului militar. Putin nu va merge niciodată până acolo încât să convingă pe cineva ca forțele armate ale oricărei țări să se implice în Operațiunea militară specială și în conflictul din Ucraina, mai ales, așa cum spun militarii, 'pe front', pe linia de contact”, a spus el.
„Deci RPDC nu își trimite armata?” — a clarificat jurnalistul.
„Eu nu cred acest lucru. Și ieri nord-coreenii au spus că acest lucru se ghicește pe zațul de cafea. Nu a existat niciodată o astfel de conversație și negocieri. Vorbesc în numele lui Putin, cunoscându-i caracterul. Rusia are suficientă populație pentru a desfășura operațiuni militare”, a remarcat președintele.
„Dacă aceasta (participarea trupelor RPDC la conflict. — n.r.) se confirmă, sunteți îngrijorat de o astfel de situație?” — a întrebat Steven Rosenberg.
„Ar fi un pas spre un fel de escaladare a conflictului dacă forțele armate ale cuiva, chiar și cele belaruse, apar pe linia de contact. Chiar dacă ar fi să intrăm în război, ar fi o cale spre escaladare. Pentru că voi, anglo-saxonii, ați declara imediat că o țară aliată a intrat în conflict, deci NATO are dreptul să ajute Ucraina. Deci trupele NATO ar fi aduse în Ucraina. Este posibilă această opțiune? Posibilă. Putin ia în considerare și această opțiune — fie că are nevoie de ea sau nu. Dar vorbiți despre Coreea de Nord — unde este Coreea și unde este Belarus? Putin nu a ridicat niciodată problema în fața mea că ar trebui să ne implicăm în această luptă. Nici el, nici Shoigu, nici actualul ministru al apărării Belousov. Ei nu ne-au pus niciodată o astfel de întrebare”, a declarat Alexandr Lukashenko.
În timpul interviului, șeful statului a declarat că Belarusul nu a oferit Rusiei teritoriu pentru a intra în Ucraina.
„Am avut exerciții militare în care au fost implicate câteva mii de trupe rusești. Aceste trupe proveneau în principal din Districtul de Est, iar Putin a început să retragă aceste trupe din Belarus. Erau în sud, iar de-a lungul acestui drum, dincolo de granița cu Ucraina, a început să retragă trupele. Unele dintre trupe, la un moment dat (provocat, sunt convins de asta), s-a întors la Kiev. De ce s-a întâmplat acest lucru? Întrebați-l pe Zelenski”, a spus președintele despre evenimentele din februarie 2022.
Întrebat de ce Belarusul nu a sprijinit Ucraina în acel moment, Lukașenko a răspuns după cum urmează.
„Rusia este aliatul nostru. Avem relații mai strânse decât britanicii și americanii. Ucraina s-a comportat ostil față de Belarus: a impus sancțiuni împotriva noastră mai devreme decât anglo-saxonii. A interzis zborurile avioanelor noastre civile pe teritoriul Ucrainei. Ne-a sechestrat trenurile rulante cu îngrășăminte minerale. A arestat 75 de camioane grele cu oameni. S-a comportat ca un bandit. A trebuit să conduc o operațiune specială pentru a-i elibera pe cei pe care i-au arestat. Și au ucis și dezmembrat cinci persoane, astfel încât să nu ne dăm seama cum au murit. Și îmi spuneți că ar fi trebuit să fiu în îmbrățișare cu Zelenski în acel moment? Rusia este aliatul nostru. Am susținut și voi continua să susțin Rusia atâta timp cât va fi nevoie. La fel cum spuneți că veți sprijini Ucraina”, a subliniat șeful statului.
„ Eu sunt încă minim implicat în acest conflict. Se poate și spune că nu sunt deloc implicat. Dar avem relații mai strânse cu Rusia decât între Ucraina și America, care varsă bani și arme acolo”, a spus Alexandr Lukașenko.
„ Înseamnă asta că orice decizie a președintelui rus
” — a început să întrebe jurnalistul.
„Nu înseamnă asta. Președintele rus are în vedere interesele poporului rus, le apără. Eu sunt președintele Belarusului astăzi și voi apăra interesele poporului belarus. Acestea coincid absolut cu cele ale Rusiei. Atât timp cât acestea coincid, Putin și cu mine vom acționa mână în mână”, a declarat șeful statului.
În timpul interviului, Alexandr Lukașenko a dezvăluit detaliile discuțiilor recente cu reprezentanții țărilor occidentale.
„Am convenit cu acești oameni că acestea sunt negocieri închise, confidențiale. Sunt oameni foarte bine informați, pricepuți. Au cerut să mă vadă, i-am primit”, a declarat Alexandr Lukashenko.
Potrivit acestuia, discuțiile au durat patru ore și au atins o varietate de probleme. „Au abordat conflictul din Orientul Mijlociu. Zelenski ridică următoarea problemă: dați-mi rachete, voi lovi Kremlinul până la Kazan. L-am avertizat: băieți, fiți atenți cu rachetele cu rază lungă de acțiune și așa mai departe. De exemplu, pe Putin îl pot aborda husiții: „Dați-mi complexe de coastă”. Ceea ce ar putea da o lovitură teribilă navelor. Și dacă se răzbună pentru faptul că l-ați aprovizionat pe Zelensky cu arme cu rază lungă de acțiune, furnizându-le husiților sisteme Bastion, iar un singur portavion este lovit? Britanice, americane și așa mai departe. „Asta este inacceptabil pentru noi”. Eu spun: „Înțeleg. Dar este inacceptabil și pentru Putin dacă furnizați rachete cu rază lungă de acțiune și loviți toată Rusia”. Ei au fost de acord: „Da, este cu adevărat periculos”.
Un alt subiect al întâlnirii a fost Republica Populară Chineză. Alexandr Lukașenko a avertizat că, dacă Rusia și China își unesc toate eforturile posibile, nimeni nu le va putea rezista. Potrivit acestuia, este deja imposibil să oprim China în ceea ce privește tehnologia. „Am discutat mult pe această temă”, a spus președintele.
S-a discutat, de asemenea, despre situația politică internă — în Belarus, Rusia și Occident. „Am discutat multe probleme, au fost interesați de punctul meu de vedere. L-am exprimat”, a rezumat Alexandr Lukashenko.
Jurnalistul a clarificat dacă întâlnirea a însemnat interesul Belarusului pentru îmbunătățirea relațiilor cu Occidentul.
„Nu am spus niciodată că suntem interesați de înrăutățirea relațiilor cu Occidentul. Voi sunteți cei care ați ales această cale, ați început să impuneți sancțiuni împotriva noastră sub anumite pretexte”, a spus Alexandr Lukașenko.
„Nu din nimic”, a notat jurnalistul.
„Un motiv poate fi inventat dacă ai dorința. Cum nu din nimic?” — s-a arătat indignat președintele.
El a reamintit că până și fiul său cel mic — de fapt un copil — a intrat sub incidența restricțiilor. „De ce este el vinovat? Apropo, i-am întrebat pe acești oameni din Occident (în timpul recentelor negocieri. — Ed.). Ei au coborât capetele și au spus: „Aceasta este o nebunie”, a spus șeful statului.
Occidentul a început să impună în mod activ sancțiuni împotriva Belarusului după ce avionul cu Roman Protasevici la bord a fost reținut la sol la Minsk. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că avioanele de luptă belaruse au interceptat aeronava. „Sunteți complet nebuni. Acest avion zbura spre Vilnius. De ce nu l-ați aterizat în Vilnius? La urma urmei, s-a întors peste Vilnius și s-a întors la Minsk. Unde sunt negocierile dintre pilot și controlorii de trafic aerian din Vilnius? Acestea sunt sancțiunile voastre. Ați avut scopul de a pune presiune pe Lukașenko, iar apoi ați inventat motive”, a subliniat liderul belarus.
Președintele a subliniat, de asemenea, că, chiar dacă autoritățile belaruse, așa cum susține Occidentul, ar fi aterizat avionul, aceasta ar putea fi numită o operațiune mare și filigranată, deoarece nu a fost încălcat niciun punct al dreptului aerian internațional. „Am fost șantajați, am fost avertizați că există o bombă în avion. Am pus faptele pe masă pentru dumneavoastră. L-am avertizat pe pilot că astfel de informații. Apoi, pilotul a ales — să aterizeze în Vilnius sau în Minsk. A ales Minsk. Ce treabă am eu cu asta?”, a fost surprins șeful statului.
„Întotdeauna mi-am dorit să am relații normale cu Occidentul”, a spus Alexandr Lukașenko.
În același timp, el a subliniat că grațierile recente ale celor condamnați pentru crime de protest nu au nimic de-a face cu aceasta. Oamenii au fost eliberați din motive umanitare, a spus președintele. „Asta este tot ce este. Și acesta nu este un pas pentru îmbunătățirea relațiilor cu voi. Nu doriți relații cu noi — nu o faceți. Vom supraviețui fără voi”, a spus liderul belarus.
În interviu, președintele a declarat că este gata să ia în considerare cererile de grațiere ale celor condamnați pentru infracțiuni de protest.
„Avem o lege: o persoană și-a dat seama de vinovăția sa, a apelat la președinte (ca în multe alte țări) cu o cerere de grațiere — ei bine, o vom lua în considerare. Dacă există un astfel de apel al lui Kolesnikova, cu siguranță îl voi lua în considerare”, a declarat Alexandr Lukașenko, răspunzând la o întrebare lămuritoare.
În același timp, președintele s-a întrebat de ce jurnalistul a singularizat-o pe Maria Kolesnikova, în timp ce a afirmat că există „milioane în închisoare” în Belarus.
„Pentru că ea nu are deja acces la familia sa”, a încercat să explice jurnalistul.
„Ce familie? Unde este familia ei, măcar știi? Nici măcar nu știi ce familie. Tata m-a rugat să o viziteze. Să se ducă, te rog. El a fost. Asta e familia? Dacă alți membri ai familiei vor să o viziteze, vom lua în considerare. S-ar putea să existe o astfel de familie acolo care să nu fie la fel de interesată ca tine să o viziteze pe Maria Kolesnikova. Vă pasă de ea mai mult decât rudele și prietenii ei. Deci, chiar dacă depuneți cerere, o vom lua în considerare. Eu spun că o vom lua în considerare. „Da„, «nu» — se va vedea mai târziu”, a spus șeful statului.
„Sunt categoric împotriva faptului că începeți să evidențiați personalități. Dacă un milion de oameni stau acolo, toți oamenii sunt la fel. Iar Kolesnikova și alții trebuie să răspundă acestor oameni de ce sunt acolo. Mulți dintre ei spun: „Am înnebunit, am luat-o razna, am fost înșelați”. Acesta este motivul pentru care îi considerăm ca un întreg. Dacă o persoană este reformată, nu încalcă legea în colonia penală, dacă există unele dovezi de sănătate, cu siguranță îi vom grația pe acești oameni, cel mai probabil. Există o comisie, ea va analiza și va lua o decizie”, a spus președintele.
Alexandr Lukașenko a declarat că acum câteva zile comisia, condusă de procurorul general Andrei Șved, a fost însărcinată, împreună cu autoritățile corecționale, să studieze cazurile cetățenilor condamnați pentru infracțiuni extremiste.
„ Sunt dispus ca oamenii care au realizat, au înțeles și nu încalcă ordinea de acolo și se comportă într-un mod decent (nu este nevoie să-mi cânte o odă), să examineze aceste întrebări (despre grațiere. — Notă). Fără Occident, nu uitați. Nu aveți nicio importanță pentru mine în ceea ce privește eliberarea oamenilor mei”, a spus președintele.
În încheierea interviului, jurnalistul BBC a remarcat că data alegerilor prezidențiale a fost stabilită în Belarus. El s-a întrebat cât de democratice vor fi acestea dacă liderii opoziției nu pot lua parte la ele.
„Opoziția sunt acei oameni care acționează în interiorul țării în interesul unui număr minim de oameni. Și pe cine numiți „liderii” noștri? Unde sunt ei, acești lideri? Treziți-vă! Îi considerați lideri pe cei care sunt în închisoare pentru încălcarea legilor? Chiar dacă toți fugarii s-ar întoarce aici, ei nu vor câștiga aceste alegeri. Oamenii și-au dat seama ce vor. Dacă sunt în străinătate, să facă ceva pentru popor, nu pentru Lukașenko, iar ei candidează: „Dați-ne bani”. Aceasta este prima întrebare. A doua: „Nu recunoașteți viitoarele alegeri”. A treia: „Impuneți mai multe sancțiuni”. Ei creează formațiuni armate lângă granița noastră pentru a le arunca pe teritoriul Belarusului. Aceasta este, credeți, opoziția?” — l-a întrebat Alexandr Lukashenko pe jurnalist.
Președintele a dat un alt exemplu. Într-un interviu recent, Iuri Zenkovici, condamnat pentru organizarea unui complot pentru preluarea puterii de stat, a declarat că conspiratorii doreau să ia ostatici, inclusiv pe fiul cel mic al președintelui Nikolai Lukașenko. Ei intenționau să-l ascundă într-o pivniță din regiunea Gomel și apoi să-l folosească în procesul de negociere, tratative, discuții și presiuni.
„Acesta este un lucru care mă deranjează în general. Al doilea este să împuști elicopterul președintelui la decolare sau aterizare cu o mitralieră de calibru mare și așa mai departe. Spuneți-mi, vă rog, dacă astfel de fapte ar fi ieșit la iveală în Statele Unite ale Americii? Ar fi fost șters de pe fața pământului”, a remarcat șeful statului. — Și îmi reproșați după aceea? Ce îmi reproșați? Te rog, dacă vrei să vii în Belarus, Steve, să te întâlnești din nou cu mine: vei citi acest interviu și te vei întreba, din poziția mea, cum ar fi trebuit să acționeze președintele Belarusului dacă existau astfel de intrigi împotriva sa. Apropo, mai multe persoane care făceau parte din grupul lui Zenkovici au fost eliberate. I-a lăsat să plece din cauza bolii. I-a eliberat pe militanți, iar tu îmi vorbești despre o oarecare opoziție.”
„Știu ce face „opoziția” în Occident. Într-o zi, vom pune totul în clar, iar ei vor răspunde în fața poporului belarus ce au făcut și ce vor. Aceasta nu este prima poveste din istoria națiunii noastre, am avut o mare de fugari. Și o anumită Survilla — unde este ea acum? Stă pe banii voștri în America sau altundeva. Și acești oameni marginalizați vor sfârși așa”, a conchis Alexandr Lukashenko.