21 februarie – Ziua Internațională a Limbii Materne(câteva fapte generale)
21.02.2022 г.
1) Potrivit uneia dintre versiunile istorice, primul tipăritor de cărţi din Belarus Francysk Skorina era „secretarul regelui Daciei“ (teritoriul României moderne) la începutul secolului al XVI-lea. Acolo funcționa o tipografie slavă chirilică, unde Francysk Skorina a publicat 4 cărți în slavonă bisericească.
2) Fiul voievodului, Ştefan Bathory s-a nascut in anul 1533 in orasul Şimleu Silvaniei din Transilvania (teritoriul Romaniei moderne). Timp de 10 ani a fost Regele Poloniei și Cneaz al Marelui Ducat al Lituaniei, cu capitala sa în orașul belarus Grodno, unde a murit și a fost înmormântat în 1586. A făcut multe pentru sistemul educațional. Arhivele Naționale ale Republicii Belarus au păstrat scrisoarea lui Ştefan Bathory în limba veche belarusă (limba de stat a Marelui Ducat al Lituaniei).
3) Reprezentant al familiei princiare și nobiliare de origine belarusă, Dmitri Nikolaevici Svyatopolk-Mirsky (1874 – 1950 ani de viață) a emigrat în România în 1920. S-a angajat în știință, a predat jurisprudență la universitate. A murit și a fost înmormântat în orașul românesc Sibiu (locul de înmormântare a fost găsit de Ambasada Republicii Belarus în România în colaborare cu Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu în 2018). Fiul său Alexandr Svyatopolk-Mirsky a fost ultimul proprietar al Castelului Mir din Belarus.
4) Ruşii lipoveni (urmașii staroverilor, adică ai adepților credinței ortodoxe de rit vechi din Rusia), care trăiesc de 300 de ani în regiunea Dobrogea din România, mențin contacte constante, inclusiv familiale, cu staroverii din Belarus (inclusiv din districtul Vetka din regiunea Gomel), care au reușit să găsească și ei libertatea religioasă și independența bisericii în acele vremuri străvechi pe pământul Belarus. Urmașii staroverilor și-au păstrat și mențin tradițiile originale, inclusiv în credință, limbă, îmbrăcăminte (rochie „Albăstrița“).
