Restabilirea relațiilor Belaruso-Lituaniene

Articolul Ministrului afacerilor externe al Republicii Belarus, Maxim Ryzhenkov, „Restabilirea relațiilor belaruso-lituaniene” (Belarus Today, 26 septembrie 2024)

Relațiile belaruso-lituaniene în stadiul actual, spre regretul nostru sincer, trec prin cea mai proastă perioadă din istoria interacțiunii bilaterale. Mizând pe o lovitură de stat în țara noastră în 2020, Vilniusul oficial a declanșat un război hibrid lipsit de viziune împotriva statului și poporului belarus, cu care lituanienii trăiesc în prietenie și înțelegere reciprocă de secole.

Bielorușii și lituanienii nu au nimic de împărțit în istoria lor comună. Pornind de la faptul că au trăit în etape diferite într-un singur stat și până în prezent, când belarușii au mers la memorabila „Acropole” pentru cumpărături, iar lituanienii în Belarus în cadrul regimului fără vize, popoarele noastre au găsit întotdeauna puncte de contact, și-au făcut prieteni, au creat familii, au făcut sport împreună, au făcut comerț profitabil. Conform unor estimări, mărfurile belaruse au asigurat până la 30% din încărcătura infrastructurii logistice lituaniene.

Da, la sfârșitul secolului al XX-lea, prioritățile de politică externă ale țărilor noastre au divergent. Cu toate acestea, acest lucru nu ne-a împiedicat să ne construim relațiile pe principiile respectării dreptului fiecărui stat de a se alătura alianțelor internaționale politice, economice și de apărare, fără a încălca atmosfera de bună vecinătate și încredere care a fost obținută.

În prezent, Belarus continuă să adere în mod consecvent la acest vector în relațiile sale bilaterale. Cu toate acestea, politicienii aflați la putere la Vilnius, fie pe cont propriu, fie la îndemnul celor din exterior, au ales o cale diferită, al cărei scop este de a schimba cursul politic în Belarus. Evident, acest obiectiv este absolut de neatins, deoarece îi lipsește componenta principală — sprijinul poporului belarus. În același timp, Lituania însăși, printre altele, suportă costuri uriașe din această confruntare fără sens.

Pierderile anuale directe ale economiei lituaniene în urma ruperii legăturilor cu Belarus sunt estimate la aproape 1 miliard de dolari. Și aceasta nu este limita! Printre cele mai semnificative consecințe: o lovitură catastrofală pentru industria de tranzit a Lituaniei, funcționarea portului Klaipeda și a căilor ferate lituaniene, o reducere a exporturilor lituaniene, o deteriorare accentuată a situației economice a companiilor care au lucrat în cooperare cu partenerii belaruși în diverse industrii și pierderi în domeniul turismului.

Începând cu 2020, volumul transportului feroviar de marfă în Lituania a scăzut cu mai mult de jumătate, iar materialul rulant al trenurilor de marfă a scăzut cu aceeași valoare. Aproximativ 2 000 de angajați ai Căilor Ferate Lituaniene și-au pierdut locurile de muncă. În 2023, volumul de transbordare a mărfurilor din portul maritim Klaipeda a scăzut cu 9%. Cu 11% mai puține mărfuri au fost transportate pe cale maritimă decât în 2022.

În prima jumătate a anului 2024, exporturile lituaniene au scăzut cu 8%, iar importurile — cu 10% Potrivit Comisiei Europene, în 2024 și 2025, deficitul bugetului de stat al Lituaniei este proiectat să crească în continuare, care în 2023 a fost de 0,8% din PIB, în 2024 este proiectat la 1,8%, în 2025. — 2,2%. Șomajul a crescut cu aproape două puncte procentuale în acest an, iar experții prevăd că tendința acestui indicator va continua și în 2025.

Aceasta este doar ceea ce se calculează, se află la suprafață. Dacă vă uitați mai adânc, pierderile lituanienilor obișnuiți sunt mult mai mari. Și nu veți citi nimic despre acest lucru pe resursele lor oficiale.

Oare nu aveți nevoie de o aprovizionare ieftină și stabilă cu energie electrică din Belarus, ale cărei prețuri bat constant noi recorduri în bonurile dvs. Chiar și în prezent, cu o oarecare stabilizare a pieței energiei electrice, prețurile energiei electrice în Lituania sunt de șase ori mai mari decât în Belarus (0,06 euro pentru 1 kWh față de 0,36 euro). Și acest lucru nu este surprinzător pentru țară, care trebuie să importe mai mult de 60 % din electricitate după închiderea centralei nucleare de la Ignalina. Este o prostie evidentă și o manipulare politică să afirmi că bielorușii sunt atât de naivi și iresponsabili încât ar construi o centrală nucleară nesigură pe teritoriul lor.

Le va lipsi oare lituanienilor aprovizionarea, atât de necesară, în special în regiuni, cu pelete de combustibil, lemn de foc, îngrășăminte, produse petroliere, alimente și medicamente la prețuri rezonabile. Nu este un secret faptul că mulți dintre compatrioții dumneavoastră, inclusiv cei care nu sunt atât de bine situați, au găsit în regimul fără vize un sprijin bun pentru achiziții simple în regiunile de frontieră belaruse. Nu este acesta, împreună cu adevărul despre țara noastră, motivul principal pentru care autoritățile lituaniene au depus atâtea eforturi pentru a închide punctele de trecere a frontierei și pentru a reduce traficul de autobuze?

Câte oportunități au fost deja pierdute și vor fi pierdute în viitor de către oamenii de afaceri lituanieni, care — și acest lucru nu este un secret — obișnuiau să obțină venituri considerabile din distribuția bunurilor noastre. Multe întreprinderi se închid deja, lăsând oamenii fără mijloace de subzistență și perspective. Oamenii de afaceri care au implementat proiecte profitabile în țara noastră cu investiții lituaniene suferă, de asemenea.

Bineînțeles, vorbim și despre pierderea contactelor umane, pierderea proiectelor culturale, științifice, educaționale și sportive comune pe care fiecare lituanian le înțelege. Unii dintre dumneavoastră, după închiderea punctelor de trecere a frontierei, întâmpinați dificultăți doar pentru a ajunge la mormintele rudelor dumneavoastră. Restricțiile impuse de Lituania la frontieră, inclusiv cu privire la transportul de alimente și medicamente, depășesc umanitatea și respectul pentru drepturile elementare ale omului. Același lucru este valabil și pentru măsurile crude luate împotriva migranților.

Situația este absolut anormală. Paradoxul este că rezidenții lituanieni înșiși, dintre care mulți vizitează în mod activ Belarusul în cadrul regimului fără vize, de asemenea, nu înțeleg sincer ce se întâmplă și de ce conducerea lituaniană are nevoie de toate acestea.

În circumstanțele actuale, nu stăm cu mâinile în sân. Belarusul trebuie să își diversifice legăturile economice, ceea ce este forțat și destul de reușit. Dar economia lituaniană, orientată pe sectorul serviciilor, poate suferi pierderi durabile pe termen lung, care vor fi acumulate. Mai devreme sau mai târziu, plățile compensatorii către sectoarele afectate ale economiei lituaniene se vor epuiza pur și simplu, iar consecințele vor fi greu de ascuns.

În interesul popoarelor celor două țări, Belarus, în ciuda tuturor acestor presiuni fără sens și absolut nejustificate, este încă interesat de un dialog normal, egal cu vecinii săi lituanieni.

Poporul belarus este foarte răbdător și prietenos. Există o înțelegere clară la Minsk că, înainte de a fi prea târziu, este necesar să ne îndepărtăm de marginea abisului și să revenim la o cooperare constructivă. În plus, partea lituaniană ar trebui să ia aceste măsuri astăzi, deoarece în multe domenii, atât în economie, cât și în logistică și în sfera contactelor interpersonale, ne putem apropia pur și simplu de punctul fără întoarcere. Istoria nu ne va ierta pentru asta.

Minskul a transmis în mod repetat părții lituaniene disponibilitatea sa de a se consulta cu Vilnius cu privire la restabilirea cooperării normale de bună vecinătate. Suntem pregătiți să reluăm contactele cu serviciile speciale și de frontieră, agențiile sectoriale și ministerele de externe. Putem începe să lucrăm prin intermediul parlamentarilor, al oricărei delegații lituaniene autorizate. Suntem pregătiți să elaborăm o foaie de parcurs pentru deblocarea cooperării în anumite domenii, desigur, pe baza principiilor respectării suveranității și independenței Belarusului și a dreptului acestuia la propria cale de dezvoltare în cooperare cu partenerii.

Este adevărat că întrebarea dacă Lituania are astăzi o elită politică responsabilă ridică îndoieli rezonabile în mințile noastre. În ultimii ani, țara dumneavoastră a învățat multe despre politicienii săi. Este suficient să amintim „scandalul cecurilor” cu multe mii de euro cheltuite pe cheltuieli de ospitalitate și de birou, cele 150 de milioane de euro pe care operatorul de electricitate Ignitis le-a „scos” din buzunarele cetățenilor lituanieni prin umflarea tarifelor la electricitate, cele 17 milioane de euro alocate pentru construirea stadionului național și pierdute de conducerea fondului de investiții — gestionarul fondurilor bugetare în cazinouri. Sperăm că rezultatele alegerilor parlamentare din luna octombrie a acestui an vor crea condiții pentru restabilirea dialogului belarus-lituanian. Luăm act de cererea de ajustare a politicii estice a UE pe baza rezultatelor alegerilor din mai multe țări europene, al căror exemplu poate fi urmat de poporul lituanian.

Aș dori să profit de această ocazie pentru a mă adresa public poporului lituanian. Îi îndemn pe lituanienii obișnuiți, ca adevărați purtători ai suveranității țării lor, să înțeleagă în mod calm și rațional situația și să-și spună cuvântul lor important în apărarea unei comunicări civilizate cu vecinii lor. Dacă, bineînțeles, aveți încă posibilitatea de a vă exprima opinia în mod deschis. Acest lucru va face posibilă în viitorul apropiat compensarea tuturor aspectelor negative, pe care le-a adus popoarelor noastre confruntarea ridicolă, impusă de politicienii dumneavoastră cu belarușii.

Printre măsurile prioritare, am putea identifica împreună modalități de soluționare a problemelor legate de normalizarea situației migrației la frontieră, reducerea tensiunii militare, cooperarea între agențiile de securitate, reluarea transferului de pensii și beneficii și îmbunătățirea sănătății, inclusiv pentru persoanele cu boli cronice și copiii cu handicap. Este în interesul nostru comun să restabilim traficul și mobilitatea normală a pasagerilor și a mărfurilor, tranzitul de mărfuri, inclusiv produse umanitare importante precum alimente, medicamente, îngrășăminte.

Domenii precum reluarea schimburilor educaționale și culturale, programe științifice comune, reconstrucția continuă a punctelor de trecere a frontierei, punerea în aplicare a proiectelor de mediu, cooperarea în sectorul energetic, crearea de facilități de producție comune și, cel mai important, comunicarea umană normală între belaruși și lituanieni ar putea, de asemenea, să revină pe ordinea de zi.

Vom aștepta reacția părții lituaniene la aceste propuneri și măsuri concrete ale elitei politice lituaniene, bazate, în primul rând, pe interesele propriului popor.

Versiunea tipărită