Despre cea de-a 35-a aniversare a CEC, viitoarele alegeri prezidențiale și lecțiile din Georgia

Zilele trecute, Comisia Electorală Centrală din Belarus și-a sărbătorit cea de-a 35-a aniversare. Ce cale a parcurs sistemul nostru electoral în acești ani? Ce funcții noi are astăzi Comisia Electorală Centrală? Cât de importantă este pentru noi cooperarea internațională? Cum se desfășoară campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Belarus, care vor avea loc pe 26 ianuarie 2025? Președintele Comisiei Electorale Centrale, Igor Karpenko, a declarat într-un interviu pentru BELTA despre acest lucru și multe altele.  

Înainte de 4 decembrie 1989, au fost înființate comisii electorale pentru perioada campaniilor electorale
 — Igor Vasilievici, în acest an CEC și-a sărbătorit cea de-a 35-a aniversare. Imediat când auzi această cifră, începi să te îndoiești că nu este 30, deoarece majoritatea instituțiilor noastre de stat au fost formate în 1994. Dar înțeleg că aveți dovezi documentare.
 — La 4 decembrie 1989, prin rezoluția Sovietului Suprem al RSSB, a fost înființată Comisia Electorală Centrală pentru alegerea deputaților din Republica Sovietică Socialistă Bielorusă, care a început să funcționeze permanent. Înainte de aceasta, comisiile au fost create pentru perioada campaniilor electorale. De regulă, acestea includeau persoane care lucrau pe bază de voluntariat. Dar, începând cu 4 decembrie 1989, Comisia Electorală Centrală din Belarus a început să funcționeze ca un organism de stat permanent. De aceea spunem că în 2024 CEC va avea 35 de ani.

La primele alegeri prezidențiale, oamenii au mers la secțiile de votare cu întregi familii
 — Igor Vasilievici, vă sugerez să ne amintim de primele alegeri prezidențiale. Este posibil să fi participat la ele în calitate de alegător, dar cu siguranță vă amintiți cum a fost organizat totul — a fost confortabil și democratic?
 — Îmi amintesc bine perioada primelor alegeri prezidențiale din 1994. Lucram la Universitatea Pedagogică la acea vreme. Ca persoană cu o poziție civică activă, am participat la activitatea comisiilor teritoriale ale secțiilor de votare.
Pot spune că aceste alegeri au fost destul de masive și active. Oamenii au mers la secțiile de votare cu întreaga lor familie. Chiar și acele persoane în vârstă care votau acasă au spus că vor veni la secția de votare. Într-o anumită măsură, a existat o atmosferă de sărbătoare. Probabil, aceasta este tradiția noastră, care a fost păstrată încă din perioada sovietică.
După cum am spus deja, nu doar alegătorii înșiși au fost implicați în procesul de votare. Oamenii veneau în familiile lor, copiilor li se permitea să pună buletinul de vot în urnă, ceea ce făceau cu plăcere.

„Nu am făcut greșeli strategice grave, alegând calea dezvoltării suverane a Belarusului”
 — Cum au fost primele noastre referendumuri — în 1995 și 1996?
 — Dacă vorbim despre referendumuri, acestea au devenit o parte integrantă a formării sistemului politic al Belarusului suveran. Primul președinte ales al Belarusului, îndeplinindu-și promisiunile față de popor, a consultat oamenii cu privire la problemele-cheie ale statului și societății.
Diverse probleme, care, în opinia mea, erau de natură strategică, au fost supuse referendumului.
După trecerea timpului, după analizarea situației actuale, putem spune că nu am făcut greșeli strategice grave în alegerea căii de dezvoltare suverană a Belarusului. Astăzi, aceasta contribuie la menținerea păcii și armoniei în societatea belarusă.

„Fiecare campanie electorală este supusă unei analize serioase după finalizarea ei”
 — Dacă vorbim despre organizarea procesului electoral, chiar și un nespecialist înțelege cât de intensă este pregătirea pentru alegeri și referendumuri.  Ținând cont de experiența dumneavoastră de lucru în cadrul comisiilor electorale de circumscripție și teritoriale, cât de mult s-a îmbunătățit activitatea CEC în ultimii ani? Ce s-a schimbat cu adevărat în tot acest timp din punct de vedere conceptual?
 — În perioada de dezvoltare suverană, statul a fost nevoit să creeze un sistem electoral actualizat. În primul rând, este vorba de cadrul legal. Este clar că Constituția definește unele poziții-cheie legate de procesul electoral și de problemele de democratizare a țării și a societății în ansamblu.
În același timp, aveam nevoie de reguli clare și precise pentru desfășurarea alegerilor. Am trecut de la legi separate privind alegerea deputaților, organizarea de referendumuri și, de fapt, am ajuns la punctul în care era necesar să creăm un Cod electoral, să codificăm legislația noastră electorală.
A fost o muncă serioasă, și nu numai a Comisiei Electorale Centrale. În primul rând, a fost munca tuturor autorităților, a diverșilor specialiști și avocați. A fost munca corpului parlamentar, care a examinat și a adoptat Codul electoral la care lucrăm astăzi.
Cu toate acestea, ea a suferit anumite modificări în cursul campaniilor electorale.
Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu autoritatea sa, analizează modul în care legislația electorală este aplicată în practică. Și fiecare campanie electorală după încheierea ei este supusă unei analize serioase. Alegerile prezidențiale din 2025 nu vor fi o excepție. În baza rezultatelor alegerilor, vom face propunerile noastre către corpul deputaților, organele de stat interesate, ministere și departamente.

„Dacă vorbim despre aspecte procedurale, este necesar să se stabilească o cooperare între comisiile de toate nivelurile”
 — Cum afectează procesele de digitalizare, de exemplu, sistemul nostru electoral?
 — Sistemul nostru electoral nu s-a schimbat prea mult. Deși elemente ale digitalizării l-au afectat undeva. Pentru a doua oară vom utiliza datele din registrul populației la întocmirea listelor electorale. De asemenea, pregătim o platformă adecvată pentru găsirea unei secții de votare. Cetățenii își vor putea introduce adresa și acest motor de căutare le va spune unde este secția de votare. Acesta este un fel de facilitare a muncii — în primul rând a muncii de informare — pentru acele comisii care asigură procesul electoral.
Dacă vorbim despre aspectele procedurale, este necesar să se stabilească o cooperare între comisiile de la toate nivelurile. Dacă pornim de la structura acestora, putem vedea că în frunte se află Comisia Electorală Centrală. La bază se află Comisia Electorală de Circumscripție. În total, între 5.500 și 7.000 de comisii sunt formate pentru diferite alegeri.
Acestea sunt alcătuite din persoane care au un loc de muncă principal și care se ocupă de alegeri în timpul lor liber. În funcție de campania electorală, pot exista între 60.000 și 70.000 de comisii.
Și este foarte important să coopereze în așa fel încât toți aceștia să perceapă normele electorale și să le aplice în practică în mod uniform.
Scopul Comisiei Electorale Centrale este de a organiza în acest fel comisiile de nivel inferior. În acest scop, se adoptă o rezoluție relevantă, se pregătesc recomandări metodologice și se creează materiale informative. Desfășurăm cursuri de formare, organizăm seminarii. Formatul acestor seminarii diferă în funcție de campania electorală sau referendumul care are loc în țara noastră.

Unele organizații internaționale încearcă să refacă anumite țări după propriile lor tipare
 — În ceea ce privește cooperarea internațională în cadrul CEC. Nu o dată s-au făcut încercări de a avea un dialog egal cu OSCE ODIHR, au avut loc întâlniri la CEC, iar reprezentanții misiunii au primit certificate de acreditare pentru a observa alegerile și referendumurile. Cumva, cooperarea nu a funcționat oricum. Cât de importantă este ea pentru noi, în principiu?
 — Dacă vorbim despre observarea internațională a alegerilor, trebuie să înțelegem clar metodologia acesteia. Dacă vorbim despre Comunitatea Statelor Independente, avem un document clar care definește această metodologie. Este vorba de Convenția privind standardele pentru alegeri democratice, drepturi și libertăți electorale în statele membre ale CSI. Iar noi, în timp ce ne ajustăm legislația, verificăm normele noastre, pe care le introducem în legislația electorală, cu normele acestei convenții.
În acest fel, ne îndeplinim obligațiile internaționale.
Iar în cadrul OSCE, nu există niciun document care să fi fost adoptat de toate țările și ratificat de parlamentele naționale. Prin urmare, OSCE ODIHR este ghidată în primul rând de recomandări metodologice. Acesta este un factor pur uman.
Al doilea punct, care, să spunem așa, unele organizații internaționale păcătuiesc. Ele încearcă să refacă unele țări pentru a se potrivi cu propriile lor tipare democratice. Acest lucru nu este întotdeauna perceput normal în societate, pentru că există o mentalitate, există niște tradiții, niște practici. Toate acestea ar trebui să fie luate în considerare.

Observatorii internaționali nu ar trebui să spună altor țări cum să organizeze procesele democratice
 — Cum lucrează CEC din Belarus cu observatorii internaționali în general — care sunt principalele noastre cerințe?
 — Vorbind despre funcția observatorilor, aceștia nu ar trebui să spună cum ar trebui organizate procesele democratice în această sau în acea țară. În primul rând, ei ar trebui să răspundă la întrebarea principală: procesul electoral a respectat legislația electorală națională? Acesta este cel mai important lucru.
Din păcate, astăzi mecanismele unor organizații internaționale sunt folosite pentru a influența conducerea țării. Acest lucru, desigur, nu ar trebui permis.
În ceea ce privește invitația OSCE. Nu este de competența Comisiei Electorale Centrale să discute cum ar trebui să funcționeze această organizație. Acestea sunt, la urma urmei, problemele Ministerului Afacerilor Externe și ale acelor instituții care lucrează în arena internațională, reprezentând interesele noastre.
Prin urmare, CEC nu s-a ocupat niciodată de problemele legate de invitarea OSCE ODIHR. Aceste probleme au fost abordate de alte subiecte ale procesului electoral, care sunt specificate în legislația noastră și care determină pe cine să invităm la alegeri în calitate de observatori internaționali și pe cine să nu invităm.
CEC invită în mod tradițional președinții organelor electorale centrale. Lucrăm, de exemplu, în cadrul Consiliului consultativ al organismelor electorale din țările CSI, pe care, de altfel, îl prezidăm în prezent. I-am invitat deja pe colegii noștri la aceste alegeri prezidențiale. De asemenea, am invitat reprezentanți ai CEC-urilor din alte câteva state cu care cooperăm în cadrul Asociației Mondiale a Organelor Electorale. Este vorba despre 121 de state.

„Prezența observatorilor internaționali la CEC este în primul rând un schimb de opinii ale experților”
 — Ce ne oferă prezența observatorilor internaționali și cine îi poate invita?
 — Prezența observatorilor internaționali pentru CEC este în primul rând un schimb de opinii de experți, un schimb de informații și o discuție la nivel profesional a acelor probleme care, în opinia noastră, necesită o discuție internațională. Noi colaborăm activ cu Institutul de Monitorizare al Adunării Interparlamentare a CSI. Apropo, ei au monitorizat legislația noastră electorală pentru o singură zi de vot și ne-au prezentat un raport cuprinzător și destul de important, conform căruia legislația noastră respectă pe deplin standardele alegerilor democratice.
CEC acreditează, de asemenea, observatorii internaționali, indiferent de entitatea care i-a invitat. Să-i numim pe cei care pot invita observatori internaționali. Aceștia sunt Președintele țării noastre, Adunarea Populară a întregii Belarus, Guvernul, ambele camere ale Parlamentului, Ministerul Afacerilor Externe și Comisia Electorală Centrală.
Toți observatorii internaționali care vor fi invitați de aceste entități depun chestionarele necesare, anumite documente, în conformitate cu care noi acredităm observatorii internaționali, eliberăm certificate corespunzătoare, materiale de referință și de informare, inclusiv Codul electoral și Constituția. Organizăm condiții pentru ca aceștia să observe alegerile, să viziteze orice secție de votare,
CEC este deschisă pentru vizite din partea cetățenilor. Studenții la drept și științe politice sunt instruiți aici

 — Recent, CEC are noi atribuții pentru a desfășura activități de informare. Presupun că anul 2020, când ne-am confruntat cu un anumit analfabetism în materie de legislație electorală, a impulsionat activitatea în această direcție. Cum merge acum și care sunt perspectivele?
 — Una dintre noile funcții ale Comisiei Electorale Centrale este de a lucra la educația juridică a cetățenilor noștri în cooperare cu alte organisme de stat și cu publicul. Aceste atribuții sunt reflectate în Codul electoral al țării noastre. În plus, recent, șeful statului a aprobat prin decretul său Conceptul de politică juridică în țara noastră, care reflectă, de asemenea, problemele de educație juridică a cetățenilor, formarea culturii juridice în general.
Am organizat deja ședințe introductive ale Comisiei Electorale Centrale, unde am definit direcțiile principale ale acestei activități. Am adoptat un plan adecvat, am construit o schemă de cooperare cu toate părțile interesate. În plus, am semnat un plan de lucru comun cu Ministerul Educației privind iluminarea juridică a tinerilor noștri, deoarece Ministerul Educației este organismul de stat care pune în aplicare politica de stat pentru tineret.
Probabil, mulți oameni au observat că CEC lucrează acum activ în cadrul zilelor unificate de informare. Organizăm platforme de dialog, reuniuni. CEC este deschisă pentru vizite din partea cetățenilor noștri, în special a tinerilor noștri. Studenții de la specialitățile drept și științe politice fac practică la Comisia Electorală Centrală. Împreună cu Ministerul Educației, am ajustat subiectele lucrărilor de diplomă, ale tezelor de diplomă și de masterat, și chiar ale cercetărilor de disertație pe aceste teme.
CEC a creat un consiliu consultativ de experți în drept electoral și tehnologii electorale și a fost creat un Consiliu al Tinerilor, care, de asemenea, se axează pe educația juridică a tinerilor și lucrează pe principiul „peer to peer”.
Apropo, băieții de la Consiliul Tinerilor au dezvoltat un joc de societate. În viitorul apropiat, acesta va fi pus în vânzare. Iar tinerii noștri se vor putea familiariza cu elementele de bază ale sistemului nostru electoral într-un mod ludic.
În plus, de mai mulți ani organizăm olimpiade tematice pentru elevi. Au existat, de asemenea, o serie de concursuri diferite, de exemplu, un concurs de desene pentru copii dedicat zilei unice de vot. Aceasta nu este întreaga listă de activități pe care le implementăm împreună cu organismele guvernamentale relevante.

Una dintre funcțiile CEC este de a oferi instruire metodologică potențialilor organizatori de alegeri
 — Cum are loc instruirea metodologică pentru potențialii organizatori de alegeri?
 — Aici nu am reinventat roata. Am decis că instituția care va concentra activitatea științifică și metodologică ar trebui să fie Academia de Management din subordinea președintelui. Această decizie a fost luată împreună cu Administrația Prezidențială.
Acum, Academia de Management poate accepta până la 2.000 de persoane pe an pentru formare avansată, care ar putea lucra în cadrul comisiei. Este în curs de finalizare dezvoltarea unui complex de formare și metodologic cu materiale de testare și informare. CEC sprijină pe deplin acest lucru.
Lucrăm la conținutul acestui program de instruire și la suportul său metodologic. Angajații Comisiei Electorale Centrale iau parte foarte activ la acest lucru, ne întâlnim cu cursanții și interacționăm cu ei. Acesta este un set de activități menite să îmbunătățească cultura juridică.

„Recent, procesul electoral din multe țări a fost supus unor influențe hibridizate”
 — Cât de importantă este, în principiu, educarea tinerilor (și nu numai) în termeni juridici?
 — Un cetățean care înțelege în mod clar legea și procesul electoral în sine are o percepție complet diferită asupra participării sale la acest proces și înțelege ce se cere de la el în perioada electorală. Recent, procesul electoral din multe țări a fost hibridizat. Urmăresc foarte îndeaproape evenimentele din Georgia.
Astfel de declarații nefondate despre falsificări și așa mai departe au început acolo. Dar mi-a plăcut mișcarea colegilor noștri care, de fapt, au dus cererea Comisiei Electorale Centrale la Procuratură cu solicitarea de a iniția un dosar penal. Iar cei care strigau cel mai mult despre falsificări, inclusiv cei cu anumite puteri în această țară, nu au pus pe masă probe concrete. Acest lucru arată că, dacă acuzi pe cineva de ceva, trebuie să prezinți faptele relevante.
Este o practică juridică atemporală. Iar noi aderăm la principiul legii. Sistemul nostru electoral funcționează în cadrul legii electorale.
Organizăm alegerile în mod transparent. Începând cu referendumul, toate ședințele CEC privind desfășurarea unei anumite campanii electorale sunt difuzate online pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.
Alegerile prezidențiale vor pregăti terenul pentru modernizarea politică după referendumul din 2022
Perioada în care am prezidat Comisia Electorală Centrală a coincis cu importante campanii electorale care s-au succedat. Mai întâi a fost referendumul din 2022, apoi ziua unică de vot. Iar acum, campania electorală din 2025 ia amploare.
Toate acestea reprezintă un proces natural al modernizării politice care a fost declarată în timpul referendumului național privind introducerea modificărilor și completărilor la Constituția Republicii Belarus. Același proces a implicat reînnoirea tuturor ramurilor puterii după adoptarea Constituției actualizate și a legislației actualizate. Prin urmare, viitoarele alegeri prezidențiale ar trebui să pună capăt procesului de modernizare politică.
Și apoi va fi necesar să se adopte documente de importanță strategică pentru țară: programe de dezvoltare socio-economică, principalele direcții ale politicii interne și externe, care intră în competența Adunării Populare a Belarusului. Aceasta a început să lucreze pe deplin și va trebui să adopte documente strategice importante care ne vor permite să ne dezvoltăm durabil.

Când legea privind învățământul superior a fost luată în considerare, studenții au fost invitați în Sala Ovală pentru a o discuta
 — Igor Vasilievici, aveți experiență în Camera Reprezentanților. Nu este un secret faptul că activitatea legislativă pare a fi una dintre cele mai interesante părți ale activității deputaților. Cu siguranță discutarea multor proiecte de lege provoacă nu doar discuții, ci și polemici. Ce proiecte de lege au fost discutate cel mai viu sau chiar aprins în timpul activității dumneavoastră în Camera Deputaților?
 — Dacă vorbim despre activitatea mea în Camera Deputaților, îmi amintesc foarte bine cum am analizat legea privind învățământul superior. La acea vreme, nu exista încă un Cod al Educației. Codificarea a avut loc puțin mai târziu. Și îmi amintesc că am invitat studenți în Sala Ovală, atât studenți cu buget, cât și studenți cu taxă. Am organizat diverse consultări, le-am ascultat opiniile. Îmi amintesc că au existat multe întâlniri diferite cu personalul didactic și cu conducerea universității. În general, a fost un proces destul de activ.
Aș spune că legea sănătății a fost o lege istorică pentru țara noastră. În prima mea cadență ca deputat în Camera Reprezentanților, am lucrat în Comisia pentru protecția sănătății, educație fizică, familie și tineret. Și tocmai examinam un proiect de lege privind transplantul de organe și țesuturi.
În opinia mea, această lege a fost un punct de plecare important în construirea întregului sistem de transplant de organe și țesuturi în țara noastră.
Suntem recunoscători luminilor științei noastre medicale care au avut un cuvânt de spus în acest sens și au adus asistența medicală la un nivel atât de serios. Am avut un mare interes în a comunica cu specialiștii, cu Oleg Olegovici Rummo, cu Ministerul Sănătății. A fost o experiență nouă. Și nu doar juridică, ci și lumească.
Activitatea parlamentarilor implică întotdeauna interacțiunea cu alegătorii lor și cu persoanele care sunt implicate în acest sau acel act legislativ. Astăzi, Comisia Electorală Centrală și corpul parlamentar lucrează activ la îmbunătățirea legislației electorale. Numirea datei următoarelor alegeri prezidențiale este, de asemenea, o muncă intensivă și serioasă cu comisiile relevante.

„Campania electorală actuală din țara noastră se desfășoară cu calm”
 — Campania electorală este în plină desfășurare. Cum puteți caracteriza procesele care au loc în ajunul datei de 26 ianuarie 2025 — data alegerilor prezidențiale din Belarus?
 — Situația în lume este destul de complicată. În fiecare zi, lumea modernă ne prezintă noi provocări sau amenințări. Și în această mare învolburată de contradicții, uneori intransigența unora față de alții, incapacitatea de a purta un dialog, statul poate fi acuzat că este un pic mai puțin decât alții și își permite să urmeze o politică independentă.
În același timp, aș dori să subliniez că actuala campanie electorală din țara noastră se desfășoară cu calm. Toate organele puterii de stat sunt concentrate pe acest lucru. Nu este doar și chiar nu atât de mult sarcina Comisiei Electorale Centrale să asigure securitatea și calmul în țară în timpul campaniei electorale.
Este sarcina Președintelui și a tuturor ramurilor guvernului să creeze un context pozitiv și calm pentru campania electorală.

Dacă există amenințări în țară sau, doamne ferește, dacă există operațiuni militare, despre ce fel de campanie electorală putem vorbi? Înțelegem foarte bine acest lucru.
Aș dori să subliniez că CEC cooperează cu toate structurile. Vedem cum vin în întâmpinarea noastră, ne ajută și ne asistă pentru a ne asigura că alegerile noastre se desfășoară într-un mod ordonat, calm și organizat.

Versiunea tipărită