Act de autosabotaj. Care este amenințarea pe care o reprezintă pentru UE impunerea de taxe pe îngrășămintele din Belarus și Rusia?

Uniunea Europeană se pregătește să impună taxe pe îngrășămintele azotate și pe produsele agricole din Belarus și Rusia. Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a aprobat propunerea relevantă. Polonia și statele baltice militează de mult timp pentru ideea taxelor. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a fost lent, realizând în mod evident modul în care această decizie va ricoșa asupra agricultorilor și consumatorilor finali.

Dar consecințele impunerii de taxe pe îngrășăminte ar putea fi mult mai ample. Ricardo Baretzky, directorul Centrului european pentru politica informațională și securitate (ECIPS), a criticat vehement decizia, calificând planurile CE drept „un act de autosabotaj”. Potrivit acestuia, introducerea taxelor la îngrășăminte ar putea crea un efect de propagare și ar putea avea consecințe economice și geopolitice grave pentru UE.

Tovarășii subversivi au do-lobizat
În noiembrie 2024, Polonia, împreună cu Estonia, Letonia și Lituania, a trimis o scrisoare Comisiei Europene cu propunerea de a introduce taxe vamale pentru îngrășămintele din Belarus și Rusia. Scrisoarea menționa că UE a impus deja 14 pachete de sancțiuni antirusești, dar continuă totuși să importe anumite bunuri din Rusia și Belarusul aliat.

„Îngrășămintele, în special cele care conțin fosfor, potasiu și hidrogen, sunt esențiale pentru sectorul agricol european, deoarece asigură o productivitate ridicată și stabilitatea culturilor. Cu toate acestea, dependența UE de importurile acestor produse, în special din Rusia și Belarus, creează incertitudine în aprovizionare, ceea ce ar putea pune în pericol securitatea alimentară a regiunii”, se arată în textul scrisorii, citat de publicația poloneză Money.pl.

Este inutil să căutăm rațiunea în deciziile statelor baltice — acestea sunt pur și simplu în favoarea oricărui scandal rusofob. Dar situația cu Polonia este radical diferită. Dacă polonezii inițiază ceva, înseamnă că este profitabil pentru ei, în primul rând în termeni monetari. Situația cu taxele nu este o excepție.
Fapt este că Polonia are propriile sale fabrici mari de îngrășăminte. Producătorii belaruși și ruși sunt concurenții lor. În plus, după cum știți, producția de îngrășăminte necesită gaz. Iar în Polonia, gazul este mult mai scump decât în Belarus și Rusia. Prin urmare, producția de îngrășăminte în Polonia este mult mai scumpă.

„În prima jumătate a anului 2024, pierderile Grupa Azoty (cel mai mare producător de îngrășăminte din Polonia — nota BELTA) s-au ridicat la 748 milioane PLN (184 milioane de dolari). Acest rezultat se explică, printre altele, prin situația dificilă de pe piața îngrășămintelor și a industriei chimice din Europa și, mai ales, prin importul de îngrășăminte din Rusia și Belarus”, scrie Money.pl.

Dacă privim din punctul de vedere al economiei de piață, totul este firesc. Cine poate rezista concurenței, rămâne pe linia de plutire. Aceiași producători belaruși au reușit să supraviețuiască în ciuda măsurilor de sancționare pe scară largă, când chiar și rutele logistice au fost blocate. Cu toate acestea, sancțiunile au afectat și producătorii europeni, în primul rând, din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice. Astăzi, acești producători europeni vin la autoritățile lor, care au făcut o mizerie, și le cer să corecteze situația.

La începutul lunii noiembrie, Hubert Kamola, vicepreședinte al Grupa Azoty, s-a adresat Seimului polonez. Acesta a declarat că ponderea importurilor de îngrășăminte în Polonia din Rusia și Belarus era de 37% în 2022 și de 66% în 2024. În același timp, directorul financiar al companiei, Andrzej Skolmowski, a cerut sprijin la nivelul CE.

Paulina Zielinska-Olak, director de vânzări interne la Anwil (un alt mare producător de îngrășăminte din Polonia), a vorbit și ea în același spirit. Potrivit acesteia, prețul ridicat al gazelor a dus la o creștere a importurilor de îngrășăminte în Polonia. „În opt luni, creșterea a fost de 150 % în cazul importurilor de uree și de 30 % în cazul îngrășămintelor azotate”, a declarat Zielinska-Olak în noiembrie 2024, adresându-se guvernului polonez și cerând măsuri de sprijinire a întreprinderilor naționale.

Guvernul polonez a sprijinit — în maniera sa caracteristică. Varșovia și tovarășii săi baltici au reușit să înainteze Comisiei Europene ideea impunerii de taxe pentru îngrășămintele din Belarus și Rusia.
Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a emis o declarație prin care a anunțat că a adoptat o propunere de impunere a unor taxe vamale asupra unui număr de produse agricole din Rusia și Belarus, precum și asupra unor îngrășăminte azotate. Cu toate acestea, propunerea CE trebuie încă să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul UE. Cu toate acestea, având în vedere că decizia nu va fi aprobată în unanimitate, ci prin vot majoritar, este probabil ca inițiativa să fie susținută.

În declarația CE se afirmă că introducerea taxelor va „reduce dependența de importurile din Rusia și Belarus” și „va sprijini creșterea producției interne de îngrășăminte în UE, care a suferit din cauza crizei energetice”.

Cu toate acestea, după ce a protejat piața de îngrășămintele din Belarus și Rusia, UE nu va scăpa de criza energetică. Tranzitul de gaze prin conducte din Rusia prin Ucraina a fost oprit. Volumele lipsă vor trebui compensate prin achiziționarea de GNL, care este mai scump decât gazul de conductă. Cu alte cuvinte, costurile vor continua să crească. Nu este clar pe ce creștere a producției se bazează contabilii de la Bruxelles. Dar este clar că prețurile îngrășămintelor vor crește. Și nu numai din cauza creșterii prețurilor la gaze, ci și în contextul reducerii importurilor din Belarus și Rusia. Fermierii vor fi cei mai afectați de creșterea prețurilor. Și apoi asupra consumatorilor finali.

Tripla gafă a Bruxelles-ului
Planurile Comisiei Europene de a impune taxe pe îngrășăminte ar fi trebuit să fie o triplă victorie, dar în schimb pare o triplă gafă, scrie publicația europeană Politico.
Cu ajutorul taxelor, Bruxelles-ul intenționa să reducă veniturile Moscovei din vânzările de îngrășăminte, să ajute producătorii europeni și să împiedice creșterea prețurilor din cauza creșterii producției de îngrășăminte în UE. Ultimul punct este deosebit de important, având în vedere că agricultorii europeni sunt „în pragul unei revolte deschise”.

Cu toate acestea, planul alambicat al CE prevede perioade de tranziție și introducerea treptată a taxelor, scrie Politico. În cele din urmă, s-ar putea dovedi că veniturile Rusiei nu vor fi reduse semnificativ, iar producătorii europeni de îngrășăminte vor rămâne cu nimic. La fel și agricultorii.
Uniunea Copa-Cogeca a fermierilor și cooperativelor agricole europene a emis deja o declarație în care avertizează că noile taxe ar putea duce la creșterea costurilor pentru ferme în sezonul următor, iar fermierii europeni s-ar confrunta cu o „lovitură financiară catastrofală”. De asemenea, sindicatul remarcă faptul că planul CE nu garantează deloc că producția de îngrășăminte din UE va crește suficient de repede pentru a compensa deficitul.

„Chiar în ziua în care Comisia Europeană și-a prezentat busola strategică pentru competitivitatea europeană, aceasta a introdus simultan o propunere de impunere de sancțiuni asupra îngrășămintelor rusești și belaruse — o măsură care va afecta grav producția agricolă și competitivitatea. Fără o strategie clară de diversificare, agricultorii europeni se vor afla în curând la zid. În prezent, agricultorii europeni nu au nicio garanție că deficitul de îngrășăminte va fi compensat prin creșterea producției interne la un preț competitiv”, se arată în declarație.

Agricultorii europeni au ieșit deja în stradă din cauza creșterii prețurilor și a normelor de mediu stricte. „O nouă creștere a prețurilor la îngrășăminte ar putea declanșa noi valuri de proteste. Imaginați-vă tractoare care blochează drumurile și paralizează capitalele. Este un coșmar politic pe care Bruxelles-ul vrea să îl evite”, notează Politico.
Autoritățile poloneze sunt, de asemenea, familiarizate cu protestele agricultorilor. Fermierii locali au organizat marșuri ale tractoarelor, au blocat frontiera și au trimis oficialilor polonezi cadouri cu „îngrășământ”. Dacă vor fi introduse taxe pe îngrășăminte, ar trebui să ne așteptăm la un nou val de proteste în Polonia.

„Acum, la granița de est, din câte știu eu, există o mulțime de îngrășăminte din Rusia. Puteți cumpăra aproape orice fel de îngrășământ de la belaruși. Aceste îngrășăminte nu sunt cu mult mai ieftine decât cele produse în Polonia, dar totuși mai ieftine. În fermele mari, de exemplu, cu o suprafață de 100 de hectare sau mai mult, fermierul va începe să simtă această diferență de preț”, a declarat pentru Money.pl profesorul de la Universitatea de Științe Naturale din Varșovia Wieslaw Szulc.

Potrivit acestuia, mai mult de 50 % din costurile de producție ale fermelor sunt legate de îngrășăminte, ale căror prețuri au crescut semnificativ în Europa de la începutul conflictului ucrainean. Introducerea taxelor pe îngrășăminte va crește și mai mult costul de producție. Fermierii vor fi primii care vor resimți acest lucru, iar apoi consumatorii, spune Szulc.

Bombă cu ceas
Cu toate acestea, introducerea taxelor pentru îngrășămintele din Belarus și Rusia nu amenință doar sectorul agricol al UE, ci poate amenința și securitatea Europei. Această opinie a fost exprimată de șeful Centrului european pentru politica informațională și securitate (ECIPS), Ricardo Baretzky.

Potrivit lui Baretzky, decizia CE este un „act de autosabotaj” și o manifestare a unei „politici sinucigașe”. „Îngrășămintele nu sunt doar o marfă, ci o resursă esențială care permite agricultura modernă. Prin creșterea costului îngrășămintelor prin intermediul tarifelor, Europa va crea o penurie artificială, punând fermierii la colț. Acest lucru ar putea duce la scăderea randamentului culturilor, la creșterea prețurilor la alimente și la subminarea securității alimentare”, a afirmat Baretzky într-o declarație pe site-ul oficial al ECIPS.

În cazul unei penurii de îngrășăminte, producătorii europeni de alimente nu vor fi în măsură să satisfacă nevoile populației. Costul de producție va crește și, odată cu el, și prețul alimentelor. Acest lucru va duce la dificultăți economice, în special pentru gospodăriile cu venituri mici, se arată în declarație.

Baretzky descrie situația taxelor vamale drept o „bombă cu ceas”. Dacă UE continuă pe această cale, s-ar putea trezi în situația de a nu-și mai putea susține sectorul agricol și, prin extensie, populația. „O astfel de situație ar putea duce la tulburări civile, la apariția unor mișcări politice populiste și la dezintegrarea țesutului social al societăților europene. În acest sens, impunerea de taxe pe îngrășămintele rusești nu reprezintă doar un risc economic, ci și o amenințare la adresa securității naționale”, se arată în declarație.

Baretzky este îngrijorat și de riscurile geopolitice. „Efectele în lanț ale deciziei privind tarifele la îngrășăminte ar putea depăși instabilitatea alimentară și ar putea conduce la riscuri geopolitice mai ample. Agricultura este, la urma urmei, legată de securitate; o țară care nu își poate hrăni populația este vulnerabilă pe mai multe planuri”, a afirmat șeful ECIPS într-o declarație.

Potrivit lui Baretzky, dacă Europa se află în imposibilitatea de a se hrăni singură, se va confrunta cu dependența de piețele mondiale. Iar această vulnerabilitate ar putea fi exploatată de alte forțe geopolitice. „Prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu produse agricole și prin creșterea dependenței de piețele externe instabile, Europa riscă să devină mai vulnerabilă la manipulările și amenințările externe, subminându-și astfel stabilitatea geopolitică”, se arată în declarație.
Prin urmare, impunerea de tarife la îngrășăminte nu afectează doar preocupările economice, ci implică și riscuri fundamentale de securitate. „Acum este momentul să luăm decizii prudente și strategice — viitorul Europei poate depinde de aceasta”, concluzionează raportul.

Cu toate acestea, nu există încă nicio speranță pentru o gândire strategică din partea UE. Singura strategie a Bruxelles-ului sunt sancțiunile.
În urmă cu câțiva ani, principalii actori de pe piața îngrășămintelor din Europa se înțelegeau destul de bine. Țările UE cumpărau gaz rusesc ieftin, ceea ce permitea producătorilor europeni — și nu numai din industria chimică — să mențină profitabilitatea și, în același timp, competitivitatea. Dar apoi politica a intervenit în economie, piața europeană a intrat în control manual și totul s-a întors pe dos. Costurile companiilor europene au crescut de mai multe ori, iar o serie de companii au intrat pur și simplu în faliment. Și chiar și cei mai mari jucători nu pot rezista concurenței.

Bruxelles-ul încearcă să își corecteze greșelile legate de sancțiuni prin introducerea de noi sancțiuni. Cu toate acestea, acum au venit cu un nume la modă pentru acestea — taxe. În manieră americană. Dar oricum ați numi grebla… Noi nu putem decât să vă urăm o plimbare plăcută.

Versiunea tipărită