Diplomații belaruși demontează mitul despre libertatea presei în Occident: supraveghere, revocarea licențelor și amenințări

Misiunea permanentă a Belarusului pe lângă organizațiile internaționale de la Geneva a publicat o reflecție despre libertatea presei. Ziua mondială a libertății presei a fost marcată la 3 mai.

“De la tribunele organizațiilor internaționale auzim din nou declarații despre necesitatea de a proteja libertatea presei și siguranța jurnaliștilor. În același timp, este din ce în ce mai clar că retorica multor politicieni și activiști publici occidentali este în dezacord cu realitatea. “Este suficient să amintim numeroasele apeluri și solicitări ale Belarusului către diferite organizații internaționale — OSCE, Consiliul Europei, HRC al ONU — care au rămas fără niciun răspuns adecvat, cerând să acorde atenție problemei amenințărilor și atentatelor la viața și sănătatea jurnaliștilor din mass-media de stat din Belarus”, se notează în postare.

Aceștia au reamintit că mai multe zeci de reprezentanți ai mass-media de stat din Belarus, inclusiv prezentatori de televiziune, autori de rubrici de ziar și chiar purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, se află în prezent sub sancțiuni occidentale. “Pentru ce? Pur și simplu pentru îndeplinirea onestă a îndatoririlor lor profesionale! — au subliniat diplomații. — Organizațiile internaționale relevante se dovedesc incapabile să contracareze efectiv dezinformarea totală, răspândirea galopantă a falsurilor și dictatura digitală impusă de marile corporații. Libertatea de exprimare a devenit una dintre cele mai sensibile probleme în relațiile politice internaționale și un subiect de manipulare nerușinată din partea politicienilor occidentali.

Establishmentul occidental, notează Misiunea Permanentă din Belarus, își promovează agresiv propriile idei de “ordine bazată pe reguli” și creează cu insistență un mediu mediatic în care orice dezacord cu curentul principal, orice concluzii care contravin intereselor de politică externă ale Washingtonului sau Bruxelles-ului sau exprimarea oricărui punct de vedere alternativ la aceste interese cu privire la cele mai fierbinți evenimente din Europa (în primul rând din Ucraina) și din alte regiuni ale lumii sunt interpretate ca inacceptabile, ilegale și fără a fi verificate imediat clasificate ca dezinformare.

Jurnaliștii independenți care pledează pentru o adevărată libertate de exprimare și pentru limitarea cenzurii sunt atacați de propriile autorități. Cele mai notabile exemple sunt cunoscute de toată lumea: urmărirea penală a lui Julian Assange, încarcerarea lui Marat Kassem și demiterea lui Tucker Carlson. Țările occidentale critică destul de des situația libertății presei în Belarus și în alte țări “la est de Varșovia”, ascunzând problemele de acasă”, afirmă diplomații belaruși.

Presa de limbă rusă este persecutată în țările europene, iar canalele de televiziune belaruse sunt închise sub diferite pretexte.

Următorul Index mondial al libertății presei, publicat de Reporteri fără frontiere la 3 mai 2023, în contextul discuțiilor despre “războiul propagandei” ca factor caracteristic al activității mass-media din mai multe țări, accentuează ”întărirea propagandei" și atacurile împotriva jurnaliștilor independenți doar din partea Rusiei.

“Legea ucraineană privind mass-media, adoptată în decembrie 2022, care a întărit cenzura și a autorizat amenzi și închiderea oricărui canal de televiziune, ziar sau site web dacă, dintr-un anumit motiv, autorităților nu le place conținutul, a fost evaluată ca un pas spre “conformarea cu legislația europeană în domeniul mass-media” (de altfel, legea a fost criticată sever de Federația Internațională a Jurnaliștilor)”, notează reprezentanta permanenta. — În acest context, în Belarus (ca și în toate celelalte țări din CSI), potrivit organizației Reporteri fără Frontiere, presa este, desigur, "în mod tradițional rea", iar autoritățile elaborează legi “pentru a da o culoare juridică atacurilor lor asupra libertății presei”.

Cu toate acestea, recenzenții nu au putut trece peste cele mai grave restricții asupra activităților jurnalistice dintr-o serie de țări occidentale, folosite sub pretextul “asigurării securității naționale”.

În Grecia, jurnaliștii sunt supravegheați de către serviciile secrete cu ajutorul programului de spionaj Predator.
În Marea Britanie, jurnalismul de investigație este amenințat de proiectul de lege privind securitatea națională.
În Latvia, autoritatea de reglementare în domeniul mass-media a revocat în mod arbitrar licența unui canal rusesc “independent”.

În Finlanda, doi jurnaliști au fost condamnați pentru divulgarea de secrete de stat, iar noua legislație din Suedia a încălcat confidențialitatea surselor jurnaliștilor.

În Polonia, o legislație specifică din septembrie 2021 până la sfârșitul anului 2022 a împiedicat libera circulație și munca jurnaliștilor la granița cu Belarus, unde cel puțin o duzină de imigranți din sutele care au încercat să intre în Polonia au fost uciși.

Mai mult de o duzină de state din SUA au propus sau au adoptat legi care restricționează accesul jurnaliștilor la spațiile publice, interzicându-le inclusiv să participe la reuniuni legislative și împiedicându-i să înregistreze acțiunile poliției.

Pe de altă parte, în SUA continuă hărțuirea, intimidarea și atacurile asupra jurnaliștilor. De exemplu, în septembrie 2022, reporterul Jeff Herman, de la Las Vegas Review-Journal, a fost înjunghiat mortal. Administratorul public al comitatului Clark, care a pierdut alegerile primare a fost acuzat de uciderea sa după ce Herman a dezvăluit comportamentul său necorespunzător în timpul mandatului.

“Pentru a rezuma reflecțiile mele, să ne amintim declarația unui jurnalist englez din secolul trecut: ”În Anglia, libertatea presei înseamnă libertatea de a tipări acele opinii tendențioase ale proprietarului ziarului la care agenții de publicitate nu se opun". Acest lucru este valabil și astăzi pentru multe mass-media occidentale 'independente' și pentru 'agenții de publicitate' ai acestora, sub forma agențiilor guvernamentale și a altor 'interese' influente", a rezumat reprezentanta permanenta.

Versiunea tipărită